3 cadre internaționale de raportare ESG

Aug 14

Context

Organizațiile independente de mai jos au dezvoltat cele mai importante cadre voluntare de raportare (eng. frameworks) pentru a ajuta companiile să integreze criteriile ESG în activitatea lor și să abordeze în mod pragmatic aspecte de sustenabilitate. Cadrele nu invalidează și nu înlocuiesc standarde naționale sau europene precum Directiva de raportare privind durabilitatea de către întreprinderi, care rămân obligatorii pentru companiile cărora se adresează. 

Global Reporting Initiative (GRI)

GRI este o organizație internațională, independentă, nonprofit, care oferă standardul global cel mai utilizat pentru raportările ESG. Standardele GRI sunt împărțite în trei categorii: standarde universale, standarde sectoriale, standarde topice.

Standardele universale: reprezintă o introducere în conceptele fundamentale și un ghid de utilizare a standardelor GRI aplicabil tuturor companiilor care decid să raporteze conform acestora. Standardele universale oferă o perspectivă asupra profilului și a dimensiunii organizației, facilitând identificarea tematicilor materiale și a principalelor aspecte în care companiile au impact, cum ar fi aspectele de mediu, drepturile omului sau relațiile cu furnizorii. Detalierea tematicilor materiale se realizează prin intermediul celorlalte două standarde ale GRI.

Standardele sectoriale: GRI urmează să dezvoltate standarde pentru 40 de sectoare, la acest moment existând doar pentru industriile cu cele care au cel mai mare impact de mediu, precum industria petrolului și a gazelor naturale, a cărbunelui și agricultura, acvacultura și pescuitul. Fiecare standard are o secțiune introductivă care oferă o imagine de ansamblu asupra caracteristicilor sectorului, activitățile și relațiile de afaceri care pot genera impacturilor. Mai apoi, sunt prezentate tematicile materiale asociate sectorului, alături de cele mai semnificative impacturi pe care le poate avea.

Standarde topice: reprezintă tipul de raportare necesar pentru fiecare dintre tematicile materiale pe care companiile le-au identificat cu ajutorul standardelor universale. Spre exemplu, pentru tematica „deșeuri”, o informație care trebuie raportată este dacă deșeurile sunt generate în activitățile organizației sau la nivelul lanțului său valoric. Printre celelalte standarde topice se numără și Energie, Biodiversitate, Emisii, Comunități locale sau Munca forțată.

Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD)

TCFD este o inițiativă creată în 2015 pentru a dezvolta recomandări pe baza cărora companiile să își poată înțelege și comunica riscurile și oportunitățile financiare asociate schimbărilor climatice. Recomandările TCFD sunt construite pe patru piloni pe care companiile ar trebui să îi abordeze în rapoartele lor:

Guvernanță: Companiile trebuie să prezinte modul în care aspectele de sustenabilitate sunt integrate în procesul de luare a deciziilor la nivelul conducerii și al consiliului de administrație. Acest pilon include și descrierea responsabilităților și a mecanismelor de supraveghere în evaluarea și gestionarea riscurilor și a oportunităților legate de climă.

Strategie: Companiile trebuie să raporteze riscurile și oportunitățile la care activitatea lor este expusă și ce impact au acestea. Totodată, trebuie să prezinte un plan de reziliență al afacerii în fața diferitelor scenarii climatice, spre exemplu, cum plănuiește compania să funcționeze în contextul unei încălziri a temperaturii medii globale cu 2°C și ce plănuiește să facă pentru a se alinia cu o economie cu emisii reduse.

Gestionarea riscurilor: Companiile trebuie să dezvăluie procesul prin care își identifică, evaluează și gestionează riscurile legate de climă (spre exemplu, cum determină gradul de intensitate a unui factor de risc sau ce terminologie folosesc). Totodată, companiile ar trebui să explice cum integrează aceste descoperiri în strategia de gestionare a riscurilor și ce decizii iau pentru a atenua sau a controla aceste riscuri.

Indicatori și obiective: Companiile trebuie să descrie măsurătorile utilizate în procesul de evaluare a riscurilor și a oportunităților legate de schimbările climatice (spre exemplu, să raporteze gazele cu efect de seră Scop 1, Scop 2, Scop 3).

International Sustainability Standards Board (ISSB)

ISSB este un organism independent responsabil cu stabilirea standardelor de raportare a sustenabilității. În această vară, ISSB a publicat două standarde extrem de așteptate, cu cerințele concepute pentru a asigura furnizarea unor informații cât mai complete investitorilor:

IFRS S1: cere companiilor să comunice cât mai exhaustiv informații legate de riscurile și oportunitățile de sustenabilitate cu care se confruntă, mai exact modul în care aceste riscuri și oportunități ar putea influența modelul de afaceri al companiei, planurile strategice și, în consecință, fluxurile de numerar sau capacitatea de a strânge finanțare pe termen scurt, mediu și lung. Un exemplu de raportare solicitată de IFRS S1 este asupra felului în care consiliul de administrație supraveghează stabilirea obiectivelor companiei și cum monitorizează progresul către acestea, inclusiv dacă politica de remunerare este afectată în vreun fel de aceste procese.

IFRS S2: stabilește informații specifice legate strict de mediu (de factorul E din ESG) și este conceput pentru a ilustra planul de tranziție al companiei spre un model de afaceri cu emisii scăzute. Spre exemplu, companiile vor trebui să folosească scenarii climatice concrete pentru a determina cât sunt de reziliente în fața riscurilor identificate.

Surse:
  1. KPMG, The time has come: The KPMG Survey of Sustainability Reporting 2020 Consolidated Set of the GRI Standards, 2023
  2. Consolidated Set of the GRI Standards, 2023
  3. Recommendations of the Task Force on Climate-related Financial Disclosures, 2017 updated
  4. IFRS S1 General Requirements for Disclosure of Sustainability-related Financial Information, 2023
  5. IFRS S2 Climate Related Disclosures, 2023