Sistemul Garanție-Returnare, aproape inexistent în mediul rural

La nouă luni de la implementarea Sistemului Garanție-Returnare, preluarea sau colectarea separată de ambalaje este aproape inexistentă în sate sau comune. Mulți retaileri nici nu s-au înscris în program, iar cei care totuși au făcut-o, se confruntă zilnic cu probleme. Lipsa spațiului de depozitare a ambalajelor, colectarea manuală și întârzierile când vine vorba de ridicarea sacilor le dau bătăi de cap micilor magazine. 

Feliciu Paraschivu, Președintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii spune că în mediul rural sunt trei feluri de retaileri: „Există companii care respectă întocmai legislația și fac exact cum trebuie făcut. Există companii care pur și simplu nu acceptă ambalajele SGR și spun că ei nu primesc, și există companii care funcționează într-o zonă de gri. Adică e o zonă care nu este nici foarte legală, dar nu este nici ilegală. Practic dau clientului 50 de bani din buzunar sau din casierie, astfel încât clientul să plece mulțumit. După care iau ambalajele și le duc într-un RVM la un retailer mare și își recuperează banii pe care îi pun la loc în buzunar și în casierie.”

Însă această zonă gri este cu două tăișuri. Pe de o parte, se pune mai multă presiune pe marile magazine din orașe. Cozile imense care se formează la supermarketuri din cauza celor care vin cu mai mulți saci deodată la RVM-uri, îi face pe unii oameni să abandoneze lupta cu deșeurile. Pe de altă parte, micii retaileri se străduiesc să găsească soluții.

Adina Crăciunescu, proprietară de magazine: „Sunt foarte rare cazurile în care se face comandă de ridicare și se respectă real zilele de colectare. Am încercat și varianta în care să chemăm „on the spot” așa cum era sistemul cumva gândit de la început. Am încercat să facem și un grafic permanent de ridicări. Sincer nu am văzut modificări spre bine. Niciuna dintre variante nu funcționează. Cred că asta este cea mai mare problemă.”

Returo, compania care se ocupă cu implementarea sistemului, și-a mărit capacitatea de colectare în ultimele luni, angajând mai multe firme externe de salubritate sau transport al deșeurilor, care ajung la unul din cele cinci centre de sortare deschise până acum. Compania spune că știe de situațiile de care se lovesc comercianții și că ia măsuri în acest sens: „În acest moment, ne concentrăm eforturile pe identificarea și implementarea de soluții care simplifică procesul de returnare pentru consumatori, asigurând în același timp fluxuri de lucru eficiente pentru comercianți. În acest sens, am optimizat procesele logistice și am ajustat rutele. Toate aceste acțiuni aduc rezultate. Săptămânal, sute de locații noi, inclusiv din mediul rural, încep să colecteze ambalaje SGR.”

Adina Crăciunescu are aproximativ 40 de magazine în mediul rural. Cinci dintre ele au și aparate de colectare, dar în restul locațiilor colectarea se face manual. O situație bine cunoscută de majoritatea magazinelor de la sate. Atenția la numărarea ambalajelor și depozitarea lor în spații mici pun mai multă presiune pe umerii micilor retaileri.

Adina Crăciunescu, proprietară de magazine: „La noi clienții vin, le aduc, plătim și apoi ne recuperăm banii în zeci de zile sau săptămâni. Cumva, noi avem banii dați în piață către clienți și așteptăm să-i recuperăm. Deci nu ne permitem să lăsăm ambalajele afară, în țarcuri. Și atunci se pune presiune foarte mare în zona de spațiu de depozitare.”

Pentru a evita astfel de probleme, micile magazine care nu fac propria colectare a deșeurilor pot să se asocieze și să facă puncte de colectare comune. Fie cu alți retaileri din zonă, fie în parteneriat cu UAT-urile sau ADI-urile din care fac parte. Orice magazin sub 200 de metri pătrați poate să colecteze ambalajele din metal, plastic și sticlă la comun cu alte magazine de aceeași dimensiune. Și primăriile pot să vină cu astfel de inițiative, însă nu foarte multe s-au înghesuit să facă asta până în prezent.

În județul Harghita în schimb, trei comune au vrut să își ajute retailerii. În Sândominic, Sâncrăieni și Ghimeș-Făget, primarii au cerut ajutorul unei companii de salubrizare pentru a implementa aparate de colectare separată în comunele lor. De exemplu, în Ghimeș-Făget, primăria a ajutat zece magazine să se asocieze și să instaleze un RVM. Aparatul este închiriat și manageriat de compania de salubrizare, iar spațiul în sine a fost construit din bani publici. Aproximativ 5000 de ambalaje sunt returnate zilnic.

Péter Oltean, primarul din Ghimeș-Făget: „Bonurile care sunt tipărite de aparat pot fi valorificate în mai multe magazine. Fiind o comună și având mai multe magazine mixte, atunci ne-am gândit că ar fi bine ca nu doar într-unul dintre magazine să poată fi valorificat tichetul imprimat. Atunci când se adună mai mulți saci, Returo vine și le duce. Fiecare sac este închis cu sigiliu și atunci Returo poate să facă evidența. Timp de trei luni de zile vom încerca să vedem cum merge și după aceea vom trage linie. Vrem să depunem un proiect și să reușim să cumpărăm aparatul.”

Un astfel de sistem ar putea fi implementat în toate satele sau comunele din România, însă din cei aproximativ 75.000 de operatori economici din țară, doar 35.000 au și semnat contractul cu compania Returo. Și majoritatea sunt din mediul urban. Asta înseamnă că doar în mai puțin de jumătate din magazinele din țară putem să returnăm ambalajele cu simbol de garanție, asta chiar dacă le putem cumpăra din oricare dintre ele. Începând cu luna august Garda de Mediu și Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor au început să îi sancționeze pe cei care nu respectă legea.

În ciuda lucrurilor care se mișcă mai greu, peste 1.3 miliarde de ambalaje au fost colectate până în prezent, o cifră care arată că românii nu doar că știu cum, dar și că vor să păstreze un mediu mai curat. Prin Sistemul Garanție-Returnare ar trebui să ajungem la o rată de reciclare a ambalajelor care să depășească 90%, și astfel, să urcăm în topurile Europene.