Apa. O resursă epuizabilă

Marian Gheorghe, expert în managementul apei: „Apa este o resursă critică în agricultură. Este unul dintre ingredientele cheie pentru a putea produce hrana. Anul acesta a fost definit, în mare parte a țării prin lipsa acesteia. Particularitățile României nu îi mai permit solului să acapareze o cantitate mare de apă din cauza secetei. Suntem pe un deficit destul de mare. Temperaturile în creștere amplifică efectul de evapotranspirație. Avem studii făcute chiar pe România care arată că se evaporă peste 500 de litri de apă din pânza freatică în fiecare perioadă de vară, pe hectar.”

Fermierii români au pierdut hectare întregi de culturi din cauza lipsei de apă, iar în multe regiuni, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius. Un lucru la care românii încep să se adapteze, însă nu și agricultura. Cătălin Parii este fermier și deține aproximativ 4000 de hectare de teren agricol lângă Iași. Vede de la an la an cum lipsa apei se acutizează.

Cătălin Parii, fermier: „Au fost afectate nu doar în ultimul an, ci în ultimii trei ani. Dacă anul acesta au fost foarte tare afectate, nu se datorează doar anului 2024. Este un deficit de apă acumulat din ultimii doi-trei ani care s-a răsfrânt foarte mult anul acesta. Plus, în 2024 am avut săptămâni cu 42,5 grade Celsius. Acolo a fost și arșița implicată pe lângă deficitul de apă din sol. În zona noastră, a Moldovei, a Iașiului, este normal să avem 450 de litri într-un an agricol. Anul acesta am avut un deficit de aproape 200 de litri de apă.”

Și Emilian Prisecaru este într-o situația similară. Are aproximativ 1000 de hectare de teren în județul Neamț, iar o bună parte din cultură i-a fost afectată de secetă.

Emilian Prisecaru, fermier: „În fiecare an se observă o incidență din ce în ce mai mare a secetei. Gradul de afectare a fost de la 20 la 80%. Cele mai afectate anul acesta au fost porumbul, floarea-soarelui și soia. Precipitațiile se apropie acum spre media multianuală, problema a fost distribuirea neuniformă și temperaturile foarte mari de pe timpul verii. Degeaba am avut în septembrie 100 de litri de apă, când deja plantele își încheiau ciclul de vegetația. Producția a fost una foarte mică.”

Raportul Alliance for Global Water Adaptation trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că doar combaterea schimbărilor climatice nu mai este suficientă. Este nevoie de măsuri concrete care să îmbunătățească managementul apei. Specialiștii au două scenarii. Unul pozitiv, în care se fac investiții masive la nivel de țară în infrastructura de irigații. Mai mult, experții avertizează că fermierii români vor fi nevoiți să introducă noi culturi care sunt mai rezistente la lipsa apei. Aceștia spun că România ar putea ajunge să crească măslini și aluni doar pentru a putea rămâne pe piața de exportator în Europa. Al doilea scenariu este însă unul mai pesimist.

Marian Gheorghe, expert în managementul apei: „Unul din scenariile mai puțin bune ar fi faptul că agricultura va avea foarte mult de suferit, în special producția per hectar va fi una din ce în ce mai mică în cazul în care nu există apă. Din păcate, noi avem o suprafață irigată de mai puțin de 25% din totalul de 9,3 milioane de hectare arabile, la nivel național.”

Irigațiile ar fi cruciale în menținerea agriculturii în România. Mai mult, practicile sustenabile de conservare a solului stau și ele la baza unor culturi bogate. Unii fermieri au implementat deja astfel de soluții și funcționează.

Emilian Prisecaru, fermier: „Cea mai la îndemână soluție pentru fermieri este îndreptarea spre no-till sau strip-till, adică ceea ce ar însemna o mobilizare redusă a solului. Prin însăși această mobilizare redusă se conservă cantități semnificative de apă. Asta ar fi o primă soluție. A doua ar fi instalarea de irigații și a treia soluție, instalarea de soiuri hibride care fac față la secetă. Dar în fața unor temperaturi extreme sau lipsă de apă, poate să fie mama hibridului, tot nu e o soluție.”

Tehnologia no-till a fost documentată de zeci de ani. Concluziile sunt simple. Cu cât faci lucrări minime la sol, cu atât eviți pierderile de apă din acesta.

Cătălin Parii, fermier: „Măsurile pe care noi le-am luat au fost să investim foarte mult în partea de irigat. Plănuim să investim și mai multe la anul în conducte și extinderea rețelei. Și nu așteptăm fonduri europene sau subvenții de la guvern pentru a face acest lucru. Investim constant de zece ani în irigat. Iar pe partea unde nu avem posibilitatea de a iriga, am trecut pe tehnologia no-till de care se vorbește din ce în ce mai mult în ultimii ani. Ne documentăm foarte bine și punem în aplicare.”

Tehnologia este folosită și sub alte aspecte, la un cu totul alt nivel. Cu ajutorul roboților, mai mulți fermieri din România pot să identifice rapid potențiale probleme din culturile lor. Se folosesc de câinele Nero, un robot patruped care monitorizează sănătatea plantelor, de la firul ierbii. Și este literalmente de la firul ierbii, pentru că Nero poate să analizele sub frunzele viilor. Câinele robot are în vedere mai mulți factori și îl notifică pe fermier că planta X, din lotul Y este bolnavă și ar putea să le îmbolnăvească și pe celelalte. Proiectul este derulat de Ana Maria Stancu împreună cu cei de la Agri Cloud. Împreună dezvoltă noi tehnici prin care să ajute fermierii. Cel mai recent proiect însă de la RoboHub ne-ar putea ajuta pe fiecare dintre noi să avem propriile micro ferme chiar în apartament, cu mult mai puține resurse de apă.

Ana Maria Stancu, fondatoare RoboHub: „Credem foarte multe în a crește plante hidroponic, adică în spații protejate, în special de când avem aceste schimbări climatice. Ce înseamnă seră hidroponică? Înseamnă că avem un ansamblu vertical și avem un bazin de apă care pompează apa pe acești pereți și curge pe rădăcinile plantelor. Practic, plantele cresc cu rădăcinile în aer și sunt constant udate de apă. Acest sistem conservă foarte mult apa. Ea este reutilizată. Ne-au crescut chiar acum de exemplu o salată, busuioc și roșii cherry.”

Creșterea plantelor în spații protejate ar putea fi una dintre soluții în lupta cu schimbările climatice. La nivel de țară, crearea de perdele forestiere ar putea ajuta la diminuarea sau chiar eliminarea vântului din anumite zone agricole. Asta ar împiedica procesul de evapotranspirație și s-ar conserva mai multă apă, spun experții. Mai mult, s-ar crea microclimate în care legumele și fructele ar putea să se dezvolte fără să fie atât de afectate secetă.